Ghearele unui perus sunt vascularizate, iar taierea prea scurta duce la aparitia inevitabila a sangerarii.
Daca este prima data cand taiati ghearele perusului este indicat sa consultati medicul veterinar. El va spune daca aceasta operatiune este necesara. De obicei, perusii nu au nevoie de taierea gherutelor. Noua ni se pot parea mari, dar veterinarul poate fi de alta parere. Noi am fost cu perusul nostru la veterinar pentru a-i fi taiate unghiile. Dar veterinarul a spus clar ca nu este nevoie. Ghearele perusului trebuie taiate doar atunci cand incep sa se intoarca pe dedesubt.
Pentru a evita cresterea excesiva a ghearelor perusului incercati sa-i puneti la dispozitie in colivie bete abrazive care il pot ajuta sa-si toceasca ghearele.
Insa daca ati trecut de prima taiere a ghearelor si va incumetati sa scurtati singuri unghiile perusului dvs. iata cateva sfaturi ajutatoare :
- pentru a taia ghearele perusului trebuie in primul rand sa imobilizati pasarea. Se recomanda prinderea perusului in pumn. Atentie insa sa nu-l strangeti tare.
- nu incepeti taierea ghearelor fara sa aveti la indemana o pudra hemostatica si fasa sterila pentru a putea opri hemoragia aparuta in cazul taierii prea scurte a uneia dintre gheare. Daca apare sangerarea aplicati pudra pe extremitatea ghearei respective.
- folositi o forfecuta bine ascutita si asigurati-va ca aveti destula lumina pentru a distinge bine partea nevascularizata a ghearei. Exista forfecute speciale pentru taierea gherutelor animalelor mici de companie.
- se poate observa varful nevascularizat ghearei. Doar aceea este partea care trebuie taiata.
- nu tineti perusul in pumn pana terminati de taiat toate ghearele. Faceti o pauza si eliberati-l dupa ce taiati doua – trei gherute. Reluati procesul dupa cateva minute.
sursa : http://www.perruche.org
Râia, păduchii, căpuşele
Paraziţii pot pune în pericol viaţa peruşului sau a oricărei alte păsări de companie, dacă proprietarul nu intervine la timp.
Păduchii de pasăre şi căpuşele
Datorită mărimii lor, păduchii şi căpuşele pot fi observaţi cu ochiul liber, pe partea de dedesubt a aripilor. Păduchii afectează zonele cu pene, trăiesc permanent în penajul păsărilor şi se reproduc tot acolo. Căpuşele se instalează pe piele hrănindu-se cu sângele pasării, anemiidu-i astfel corpul. Păsările afectate suferă de mâncărimi şi lipsă de somn. Tratamentul constă de obicei în insecticide prescrise de medicul veterinar. Păduchii şi căpuşele pot fi contactaţi de păsările care stau în colivie afară şi vin în contact direct cu păsări « sălbatice » (porumbei,vrabii,turturele), dar de multe ori le pot lua de la celelalte animale de companie din casă.
Râia se hrăneşte cu celule moarte ale pielii păsării. La peruşi afectează în general cea mai mare parte a capului (în special ciocul, nările şi pleoapele). De asemenea, pot fi afectate şi degetele şi picioarele. Acest parazit trăieşte în pielea animalului gazdă şi se reproduce acolo, depunându-şi ouăle în interiorul pielii. În cele mai multe cazuri, o infestare începe de la cioc şi se propagă spre nări şi picioare. Pasărea afectată va avea mâncărimi severe. La început se va observa o depunere albă, care va deveni din ce în ce mai groasă. Dacă pielea din jurul ochilor, de pe picioare sau din jurul nărilor este de asemenea afectată, pasărea va fi extrem de agitată şi se va scărpina tot timpul, producându-şi deseori răni. Picioarele unei păsări bolnave devin uscate, foarte solzoase şi formează cruste. Acest parazit poate afecta foarte rău pasărea. Fără consultul medicului veterinar de la primele simptome şi fără tratament, pasărea nu va supravieţui şi va avea parte de mâncărimi, dureri şi degradări groaznice ale corpului.
Ca şi tratament, în cazul depistării de timpuriu a prezenţei râiei se utilizează uleiul de parafină (disponibil in farmacii) timp de două – patru săptămâni o dată sau de două ori pe zi. Folosind de fiecare dată faşă sterilă de bumbac se tamponează uşor părţile vizibil afectate, dar având grijă ca pasărea să nu îghită din acest ulei.
Tratamente medicamentoase împotriva celor trei tipuri de paraziţi : Ivermectine (Ivomec) 0,5 % Pour-On (prescris şi dozat în funcţie de greutatea păsării de un medic veterinar) şi Stronghold 15 mg soluţie 6 % (m/v) Selamectine 15 mg. Tineţi pasărea în pumn, ridicaţi penele de pe gât (spate) între aripi (umeri) şi aplicaţi o singură picătură. Medicamentul va trece în sânge prin vena jugulară. De obicei, se aplică în doză unică, nefiind necesară o a doua aplicare.
sursa : http://www.perruche.org
Sursa : cartea “Perusii hobby-afacere”, autori : Roberta Tartaseanu-coordonator, dr. Dorina Stefanache-medic veterinar, Victor Isvoranu-biolog, Gelu Pavel-crescator amator, Florentina Pavel-ilustratia
Coriza si sinuzita sunt inflamatii ale mucoasei nazale si sinuzale care apar din cauza aerului viciat din camera ori din cauza frigului. Ele pot fi cauzate si de anumite boli virotice, microbiene ori de micoze. Simptomele sunt : stranutul, o secretie mucoasa la nivelul orificiilor nazale, dificultati in respiratie, lacrimarea ochilor, tuse, stergerea ciocului de obiectele din jur. Se recomanda aerisirea camerei si asigurarea unei temperaturii adecvate, izolarea pasarii bolnave de celelalte (daca este cazul) si chiar asezarea pasarii in fata unui bec cu radiatii infrarosii pentru a avea mai multa caldura. Se pot realiza spalaturi ale cailor nazale cu acid boric 3%.
Raguseala este o afectiune inflamatorie a mucoasei laringelui si sirinxului. Este cauzata de diferentele de temperatura si de substante volatile iritante pentru pasare sau de apa rece. Pasarea stranuta si scutura frecvent capul, iar sunetele cantecului sau sunt scoase cu dificultate. Se recomanda evitarea curentilor de aer, izolarea pasarii intr-o camera intunecoasa si administrarea de miere de albine dizolvata in ceai de musetel.
Traheo-bronsita reprezinta inflamarea mucoaselor traheei si bronhiilor. Cauzele pot fi frigul si aerul viciat, dar si boli virotice si microbiene. Pasarile au respiratia zgomotoasa, suieratoare, cu stranuturi, scuturari din cap si miscari respiratorii ample (miscarea nespecifica a abdomenului). Se pot administra ceaiuri de nalba si tei in care se pot adauga antibiotice cu spectru larg, la indicatiile unui medic veterinar. Pasarea trebuie izolata si tinuta la o temperatura constanta de 28-30 grade C.
Pneumonia este inflamatia tesutului pulmonar. Ea se datoreaza ca si cele mai multe boli respiratorii temperaturii scazute, aerului viciat dar si agentilor infectiosi. Simptomele sunt: somnolenta, miscari respiratorii ample, lipsa de stabilitate. Pasarea va sta pe podeaua coliviei, pe abdomen, tinand pieptul ridicat si aripile indepartate de corp. Pasarea trebuie tinuta intr-o camera calduroasa la 28-30 de grade C si dusa la veterinar pentru ca ii trebuie administrate antibiotice.
Pentru a preveni aparitia bolilor respiratorii introduceti in alimentatia perusului vostru alimente bogate in vitamina A : spanac, patrunjel, frunze de papadie, morcov, piersica.
Sursa : cartea “Perusii hobby-afacere”, autori : Roberta Tartaseanu-coordonator, dr. Dorina Stefanache-medic veterinar, Victor Isvoranu-biolog, Gelu Pavel-crescator amator, Florentina Pavel-ilustratia
